Home Schooling

Văd că e de mare actualitate subiectul, iaca pot să zic, de sus, că „eu deja m-am exprimat pe tema asta încă de hă-hă-hăă-toamna!”

Plus, o continuare încă și mai bine structurată aici.

Iar dacă mă-ntreabă careva, atunci să se știe că nu mi-am schimbat părerea deloc – atâta doar că azi, după mai bine de 6 ani, aș nuanța-o cu mai mult accent pe ideea că în educația copilului trebuie musai incluse și provocările legate de adaptabilitate. Că nu învață numai matematică și istorie, ci învață, la o adică, și cum să răzbească prin situații care nu-i plac, prin conjuncturi dificile, chestii de-astea. Nu atât să ia 10 la biologie, cât să înțeleagă singur copilul că cea mai eficientă cale pentru el e să facă de-un 7 sau de-un 5 în așa fel încât să aibă timp și liniște să se ocupe de ce-i place. Iar asta înseamnă, pe fondul problemei, a-l îndemna pe copil să-și facă un plan și-o strategie, să discearnă ce e important pentru el și să poată justifica ce anume trece pe plan secund.

Sigur, există și posibilitatea ca odată scos din societate, să-i poți garanta copilului o viață întreagă în clopotul de catifea moale, încât să n-aibă nevoie niciodată de skill-urile de care ziceam. Sigur, se poate și așa. Pentru noi restul însă… nu e o idee pe care să ne-o putem permite.

Foarfeca

Cine a mai trecut pe aici prin noiembrie-decembrie știe de unde mi se trage acest „cârlig” cu tema educației acasă. A durat ceva, dar uite că s-a copt și e gata de lansare într-un articol adevărat.
Mno.
Datele de pornire sunt așa: ai un copil, vine vremea să-l dai la școală, vezi că niciuna din școlile disponibile nu corespunde criteriilor tale. Pe de altă parte, educația e obligatorie [minim 8 clase, spre exemplu], deci obligația minorului devine obligația părintelui. Ce faci? Ei bine, în unele țări [SUA, de exemplu] poți să faci cerere să-ți „școlești” copilul acasă – iar dacă îndeplinești anumite criterii, calea e deschisă, copilul nu mai trebuie să meargă la școală. Cine vrea amănunte despre procedură, să se uite aici – în articolul de față vorbim numai despre principiu.

Deci întrebarea e așa: o fi bun sau o fi rău?

Vezi articol original 413 cuvinte mai mult

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s