Mă repet, știu, dar de data asta simt nevoia unei postări separate, dedicate special năcazului ăstuia.

Cum vorbește Ponta, mai ales cu privire la Băsescu, e absolut inacceptabil.
Și culmea e că publicul nu pare deloc deranjat de asta!

De fapt, și când șade în fruntea mesei la Guvern și vorbește cu miniștrii, îi ceartă din vârful buzelor cu dume de profesor ratat – mai lipsește mâna-n șold și degetul ridicat a „na-na!”: „sper să nu se mai repete!” – sau îi zorește ca un funcționar acru de la ghișeul de taxe locale. Și miniștrii n-au de ales decât să zică „da, dom’ prim-ministru!” – iar culmea e că nu cred că se simt prea umiliți sau afectați, că probabil știe fiecare în mintea lui ce are de făcut, iar sceneta supunerii televizate e un minim inconvenient inclus în fișa postului.

În schimb afirmațiile președintelui sunt mereu „prostii imense”, „gogomănii absolute”, „țin de probleme medicale”, „tâmpenii” și „idioate”*.
ȘI NIMENI NU SE SCANDALIZEAZĂ!!
Ah, și de fapt are cam aceleași calificative și pentru oricine îi face o oarecare concurență (parcă abia ce s-a exprimat zilele astea despre Antonescu și de Iohanis).

Oi fi eu de modă veche, nu mai știu cum stau lucrurile în ziua de azi? Oare dacă mă scandalizez, lumea înțelege care e problema mea? Sau devin direct aia înfumurată care face mofturi de prințesă lezată?
Nu, pe bune, are lumea orbul găinii, nici măcar nu se remarcă așa, în treacăt, că Ponta vorbește ca o țață? Când un prezentator TV, un analist sau un talk-show-ist difuzează în emisiunea lui un clip cu declarațiile Primului Ministru (că or fi utile ca referință în emisiune), nu poate să taxeze la urmă exprimarea marelui om de stat? Să zică măcar așa, en passant, că „trecând peste exprimarea de mahala a domnului premier, declarația se referă la… etc”?

Nu știu, e o chestie foarte fină aici, nici nu pot s-o verbalizez prea clar – dar e vorba de ținută. Un bărbat îmbrăcat într-un costum bun, bine tuns, cu postură și ținută, care vorbește clar, fără prea multe neologisme, nici prea mult nici prea puțin – ăla îmi arată a om de stat, și are cel puțin respectul meu de „primă vedere”. [Fără grijă!, că dacă se dovedește că vorbește aiurea nu-l salvează nici freza nici cămașa]. Un nene îmbrăcat cum s-o nimeri, cu ținuta, postura, freza și căutătura unui lider de sindicat**, cu atitudine și vocabular de „unu’ de-ai noștri” – ăla nu are nici măcar avantajul respectului inițial. Ar trebui să fie extraordinar de deștept și de ingenios ca să-i trec cu vederea lipsa de minimă politețe. Nu-l cred capabil să se ocupe cu teme prea grele, nu-l văd în stare de cine știe ce diplomație, nici nu-i atribui vreo minte profundă care să priceapă subtilități politice. Toate astea fiind atribute esențiale pentru un premier – că premierul, ce să vezi?, trebuie să fie în stare să vorbească cu toată lumea, inclusiv cu omologi mai spălați din alte țări – nu numai cu baronii locali. Dacă vine peste tot cu atitudinea aia de țață e ca unchiul care ai fi preferat să nu fi venit la nunta ta.

*Presupun că e clar că nu discutăm aici dacă ceea ce spune Băsescu e bun sau nu, aici discutăm despre cum își exprimă Ponta opinia. Ar putea să încerce să se restrângă la „Nu sunt de acord cu dl. Președinte”, „Din punctul meu de vedere dl. Președinte greșește”, „Sunt nevoit să-l contrazic pe dl. Președinte”… de-astea.

** Nu vreau să insult liderii de sindicat – dar ce să fac?, s-a creat de prin anii ’90 un stereotip cu liderii de sindicat îmbrăcați ponosit, cu șapcă proletară. Stereotip la care recurg, de altfel, și politicienii atunci când vor să se arate „de-al poporului”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s