Urmăresc știrea de când a apărut pe ceva bloguri obscure de activiști de mediu, și până și-a făcut loc, încet, în ziare mai sobre: Tepco a planificat pentru noiembrie scoaterea barelor de combustibil folosit din reactorul 4 de la Fukushima.

De ce? Păi pentru că, de când cu dezastrul ăla din 2011, reactorul 4 a fost foarte afectat. De reactorul 4 ține o clădire în care sunt depozitate barele de combustibil, după ce au fost arse. Barele de combustibil sunt niște bețe (ca-n poză) care conțin efectiv uraniu, plutoniu, cesiu (în proporții și combinații diferite, în funcție de tehnologia pe care funcționează centrala).

Bețele astea sunt miezul, ocazia și scopul pentru care se construiește tot aranjamentul cu centrala dimprejur. Asta e ceea ce, prin fuziune/ fisiune dă energia electrică. Pentru o idee mai concretă despre cât de puternic este un băț de-ăsta, să remarcăm poza următoare, în care se vede și mărimea efectivă a bățului: cam cât o riglă școlară. Ei, rigla aia poate alimenta singură câteva județe, cu tot cu industrie (să nu-mi strige cunoscătorii că de fapt în practică nu poate alimenta fără ajutor de la o termocentrală, că aicea vorbim numai despre ordine de mărime).

Ei, și când un băț a ars suficient, adică mare parte din uraniul disponibil s-a degradat, nu mai dă randament și trebuie înlocuit cu următorul. Ăsta folosit e trimis „alături”, în depozit, iar operațiunea e efectuată computerizat de o mașinărie care localizează bățul la milimetru. Important: bețele conțin încă o grămadă de energie (e problema omenirii că încă nu știe să stoarcă ce-a mai rămas dintr-un băț folosit) și e bine să nu fie ciocnite, scăpate, mișcate, bruscate, sau expuse la aer.

Având în vedere că la Fukushima a fost afectat reactorul 4, iar depozitul de combustibil folosit e momentan o dărăpănătură care stă să cadă… se pune problema scoaterii bețelor de-acolo, înainte să strănute careva și să strice toată șandramaua – iar deranjând bețele alea, să nenorocească omenirea.

De ce e importantă știrea asta? Păi pentru că mașinăria aia care opera punerea delicată a bețelor „pe raft”… evident, e și ea stricată. Așa că se pare că operațiunea va trebui efectuată manual – mă rog, nu intră un om în cameră și le pune cu mâna, ci mașinăria care se va ocupa de asta va fi un robot comandat manual, și nu din software. Și aici stă problema: dacă robotul cel nou nu atinge fiecare băț la milimetrul potrivit, dacă se împiedică, dacă se agață, dacă se blochează… se vorbește de cantități de radiație de 14.000 de ori mai mari decât ale bombei de la Hiroshima. Deci, practic, o să ne strice la toți planurile de Crăciun și de Revelion.

De asta e importantă știrea de mai sus, de asta vor fi niște zile interesante prin noiembrie, de asta e interesant subiectul.

*

Tolstoi (cred) a scos o metaforă poetic-plastică despre „vastitatea” tărâmurilor Rusiei și despre spiritul locuitorilor ei: chiar de-ar fi sfârșitul lumii, tot s-ar găsi un țăran prin Siberia până la care să nu fi ajuns vestea.

*

Tot așa de bine putea să zică și de Moldova, sau chiar de București. Noroc cu Foarfeca, să trimită lumea la lectură pe Japan Times. Mă oftic cumva că au fost milioane de homo sapiens care au crezut în bălăria cu 21 decembrie 2012 – și sunt, în general, exagerat de multe exemplare ale speciei dispuse să creadă în orice scenariu apocaliptic profețit codificat de Dan Brown, să ia în serios invaziile zombie, sosirea Noii Ordini Mondiale și învierea lui Godzilla.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s