Despre Portugalia am zis că are oameni liniștiți. Și leeeeeenți, de parcă nu s-ar fi grăbit niciodată în viața lor. În plus, mai au și siesta: dacă se-ntâmplă să ai nevoie de ceva între orele 14 și 17… asta e, te descurci fără: toate magazinele sunt închise. Tot în privința lentorii: dacă ți-e foame și alergi la un restaurant să te alimentezi… ghinion, s-ar putea să mori până vine un chelner la tine. Ce-i drept, atunci când vine, vine direct cu un couvert compus din pâine și măsline, eventual și ceva unt/ pate de pește – să ai ce ronțăi până se mișcă bucătarul. Ar fi faină faza asta cu couvert-ul, dacă ar fi din partea casei. Dar nu e din partea casei, și, cu toate că în teorie ai posibilitatea să-i spui chelnerului că nu vrei măslinele alea, el tot o să se uite nedumerit la tine.

Apropo de mâncare: probabil că pe plan național la ei carnea de vită e importantă. O fi. Dar pe plan regional, în sud acolo, te doare sufletul să nu mănânci pește, la cât e de atractivă oferta. De fapt n-am spus nimic surprinzător, asta cu peștele e evidentă, în orice zonă de litoral se întâmplă la fel. În schimb e surprinzător gustul apei. Au o apă super…. gustoasă! În afară de asta, brânzeturile. Și legumele/ fructele. Și cafeaua. Și prăjiturile. (Poate că e momentul să menționez că nu sunt cine știe ce mare gurmandă – dar nu pot să nu recunosc evidențele). Mi se pare mult supraestimată treaba cu vinurile de Porto, și corespunzător de ciudat faptul că-n lume nu se aude nimic de bânzeturile portugheze. Sau măcar de dulciurile lor.

În fine. În afară de mâncare, ce mai e fain la ei sunt peisajele – dar cu asta iarăși nu am zis nimic. Pe lângă asta, satele sunt foarte pitorești. De Armação de Pêra n-a auzit nici dracu – și e bine să rămână așa. Un sătuc super simpatic, care la început nu mi-a zis nimic, apoi, după câteva sute de metri am auzit o femeie cântând dintr-un apartament oarecare, după care am văzut niște cafenele simpatice (de localnici) – și, în fine, am ajuns pe o plajă plină de pescăruși și de bărci de pescari. Și de pescari care dormeau la umbra propriilor bărci. Așa că am urmat exemplul pescarilor și am băut o bere la umbra unei bărci. După care am făcut o baie în ocean.

Sigur: banii nu cresc nicăieri prin copaci, așa că portughezii fructifică fiecare metru pătrat pentru turism. Așa se face că, în prelungirea sătucului simpatic, se găsește o stațiune de turism de masă – cu hoteluri, vile, plaje de turiști și cluburi de karaoke. Na, asta e. N-ai ce face. Dacă strângi din dinți și treci de zona de hoteluri, ajungi în zona mai liniștită a vilelor. „Zonă” e puțin spus, sunt localități întregi formate din vile individuale cu grădină, terasă, gard și străzi. Printre ele, straturi de flori, indicatoare, terenuri de tenis și de golf. La limita dintre bucolic și kitch, dacă mă-ntreabă cineva, și mai ales: lipsite de viață; nici nu vreau să-mi imaginez cum or arăta iarna – dar pline de englezi bogați, veniți cu familia în concediu. Deci presupun că investiția merită, și le aduce portughezilor ceea ce vor.

Abia dacă reușești să ieși din labirintul vilelor ajungi în sfârșit în natură. De fapt, abia începând de la Armação de Pêra, înspre Vest, începe să  se arate natura din Algarve așa cum o știm din poze: stânci, peșteri, grote, plaje virgine, păduri de pin și colțuri ascunse. Fața urâtă: uneori, câte o plajă de-asta e „privatizată”, aparține vreunui hotel de 89 de stele, așa că n-ai decât s-o privești de la distanță. Dar să nu exagerăm: cazurile sunt rare, și cu cât te îndepărtezi de Faro, cu atât e mai puțin turism de masă.

Ce să mai zic? Multe impresii, claie peste grămadă – despre efectele crizei, despre puterea valurilor oceanului, despre granulația nisipului și despre micimea sticlelor de bere, despre campinguri și despre țicneala șoferilor (trebuie să fii nițel nebun ca să conduci pe străduțele alea). Multe impresii, și mai ales acoperite de încă un munte de alte impresii, din Spania. Deci na: atât pentru azi, în continuare niște poze, și gata.

Această prezentare necesită JavaScript.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s