… am văzut un interviu cu Marlon Brando.”

Propoziția asta – m-a străfulgerat adineauri observația – își va fi schimbat sensul foarte subtil pentru generațiile viitoare.

Pentru că de ce? Păi eu, când zic că atunci când eram mică am văzut „Lolek i Bolek”, transmit tacit că vremea copilăriei mele s-a suprapus cu epoca în care se transmitea „Lolek i Bolek” la televizor. Transmiterea unei emisiuni sau a unui film sau a unui interviu – era o chestie singulară, care POATE se mai repeta ulterior într-o reluare. Dar, în general, prinderea informațiilor depindea strict de programul televiziunilor, și de norocul (sau conjunctura) de a te afla, fizic, în fața unui televizor la momentul oportun. Dacă nu erai, acolo – adio, nu mai aveai cum să vezi acea emisiune.

Dacă mă gândesc însă la cineva născut după anul 2000, a spune că atunci când era mic a văzut un film oarecare, nu transmite decât informația simplă cum că filmul acela l-a văzut atunci când era mic. Că putea să-l vadă și-n adolescență, și la 20 de ani, și la 30 de ani. D-aia sunt pline YouTube și arhivele online, oricine poate să vadă orice, oricând.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s