… am văzut un interviu cu Marlon Brando.”

Propoziția asta – m-a străfulgerat adineauri observația – își va fi schimbat sensul foarte subtil pentru generațiile viitoare.

Pentru că de ce? Păi eu, când zic că atunci când eram mică am văzut „Lolek i Bolek”, transmit tacit că vremea copilăriei mele s-a suprapus cu epoca în care se transmitea „Lolek i Bolek” la televizor. Transmiterea unei emisiuni sau a unui film sau a unui interviu – era o chestie singulară, care POATE se mai repeta ulterior într-o reluare. Dar, în general, prinderea informațiilor depindea strict de programul televiziunilor, și de norocul (sau conjunctura) de a te afla, fizic, în fața unui televizor la momentul oportun. Dacă nu erai, acolo – adio, nu mai aveai cum să vezi acea emisiune.

Dacă mă gândesc însă la cineva născut după anul 2000, a spune că atunci când era mic a văzut un film oarecare, nu transmite decât informația simplă cum că filmul acela l-a văzut atunci când era mic. Că putea să-l vadă și-n adolescență, și la 20 de ani, și la 30 de ani. D-aia sunt pline YouTube și arhivele online, oricine poate să vadă orice, oricând.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s