Iarna e pentru mine, de la o vreme, cel mai temut anotimp. De fapt nu: îmi place iarna la fel ca-n copilărie, să fie zăpadă și viscol din partea mea, și n-am nici o problemă dacă afară sunt -20 de grade. Nu iarna e problema, ci atmofera pe care o aduce cu sine. Mai bine-zis: sictireala. Nu toată lumea e în stare să se bucure de frig până la dezgheț: de obicei după Crăciun apar primii colți ai depresiei – numită, poetic, și winter blues. Și n-ai ce să faci: toată lumea e antipatică, bolnavă și acră – și nici nu poți să-i acuzi: dacă vezi lumina zilei numai pe geam, și poate mai ai și alte probleme… n-ai cum să fii vesel și tonic. Oricum parcă nimic nu merge. Dar, spre deosebire de vară, atunci când ți se îneacă și ție corăbiile, atunci când te prinde și pe tine o răceală sau un gând sumbru, atunci n-are cine să te scoată din groapă. Tocmai pentru că toți ceilalți sunt și ei în gropile lor.

De-aia mă și mir cum de iarna asta mi se pare mai puțin năprasnică. În primul rând am plasat strategic o vizită în România pe la mijlocul lui februarie: până mă-ntorc, până despachetez, până mă dezmeticesc… iaca vine primăvara! Iar până atunci observ că strategia umplerii zilelor până la refuz dă roade: de fapt vroiam să mă plâng în postarea asta că am atâtea pe cap că abia mai apuc să scriu la blog. Numai că-n timp ce mă așterneam la scris am avut revelația gândurilor de mai sus, și mai ales realizarea practică a faptului că da, și iarna zilele au tot 24 de ore, și iarna este timp de făcut chestii, și iarna putem avea program diversificat. Ce chestie!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s