E-he-mi-neee-hee-scuu

Fac ce fac și îmi tot aduc aminte că azi, 15 ianuarie, e ziua aia în care se adună profesorii de limba română într-un decor comunist și recită, cu voce tremurândă, din poetul nepereche. Vorba lui Pleșu. N-am ce face, e ștanțată undeva foarte adânc informația asta. Și, ca nu care-cumva să se șteargă câtuși de puțin, mai au grijă să-mi aducă aminte despre asta câte unii sau alții.

Anul ăsta, de exemplu, se întâmplă că în această perioadă sunt absolut deconectată de știrile curente. Despre Franța în Mali am aflat cu câteva zile întârziere în metrou, despre bomba din Piatra Neamț (?) am aflat doar tangențial, dintr-o referință vagă a unui blogger. Deci nici un pericol să dau peste vreun titlu comemorator. Ei bine: comemorarea s-a infiltrat, perfid, direct la mine în Inbox: printr-o invitație a Ambasadei României la (ce altceva?) o seară de recitări de poeme. M-am crispat automat, vizualizând deja decorul, lumina, atmosfera și personajele. Bine că nu pot merge, sunt ocupată. Am găsit o rețetă interesantă pentru o prăjitură cu smochine, iar seara asta e singura în care pot s-o încerc, că de mâine nu mai am timp. Deci, ce ușurare!, nema poeme anul ăsta.

Dar asta nu înseamnă că nu pot infiltra, la rândul meu, comemorarea în conștiința cititorilor Foarfecii. Că oricum fac ce fac și tot o pomenesc pe-aicea în fiecare an.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s