Aproape am ajuns! Încă oleacă!

Pentru acest ultim weekend înainte de vacanţă (sau, mai corect: primul weekend din vacanţă) am o temă din ce în ce mai controversată: în ce măsură e ok dacă investitorii chinezi plini de bani încep să cumpere chestii cu tradiţie europeană.

Pornind de la exemplul ăsta al castelului/ podgoriei din Franţa, sau de la cârciumile madrilene (acelaşi articol) – hai să ne gândim: cum ar fi să cumpere chinejii… nu ştiu, lanţul de magazine Harrod’s. Sau firma producătoare de Gouda. Sau berăria Guiness. Sau poftim, hotelurile din Cannes. Ciocolateriile belgiene. Depozitele de vin din Porto. Orice chestii sunt profund europene, şi care n-au nici o treabă cu China. Şi, mai ales, nu cu China ca o cultură milenară, ci cu China ca o adunătură de proaspăt parveniţi.

Nu sunt nici de o parte nici de cealaltă – dar întrebarea mi se pare legitimă: în ce măsură e ok să se extindă chinezii şi peste chestiile astea? Sau invers: în ce măsură e ok ca localnicii să refuze să vândă ceva chinezilor ceva, şi asta doar pe motiv că… sunt chinezi?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s