Aşa. Ziceam cu creşterea destul de bruscă a unui anumit segment de imigranţi.

În primul rând creşte concurenţa la studii şi la muncă. Ceea ce e bine pentru universităţi şi pentru angajatori. Creşte, pe de o parte, calitatea învăţământului (participă numai cei foarte capabili) – pe de altă parte angajatorii au de unde alege forţă de muncă foarte competentă, pe care nici măcar nu mai sunt constrânşi să o plătească mai mult. În cercetare, în artă, în industrie, în servicii şi peste tot. Dezvoltarea unui centru valoros e un lucru bun pentru orice oraş/ regiune/ ţară, fără discuţii.


[Acceaşi sursă, Berlin Hipster Olympics, Ediţia a 2-a, Iulie 2012]

Pe de altă parte, creşte numărul celor care nu sunt angajaţi. Care fie îşi aduc bani de-acasă, fie cer de la stat, fie împrumută de la bancă. De la stat cer ajutor mult mai mulţi decât în trecut (zice statul), ceea ce pune presiune pe buget, ceea ce poate că va nemulţumi plătitorul de taxe de la celălalt colţ al Germaniei. Mai ales că între timp sunt destui străini care îndeplinesc condiţiile de acordare. Cei care se împrumută de la bancă… nu pot decât să spere că în viitor or să fie aşa de competenţi încât chiar or să-şi găsească un serviciu şi vor fi în stare să returneze banii.

Cei care îşi aduc banii de-acasă… e bine că aduc, aduc practic valută în ţară, pe care o consumă în ţară. De altfel, odată cu creşterea populaţiei creşte şi consumul – ceea ce pentru economia locală n-are cum să fie rău. Bunuri de consum, servicii, energie… nah, se învârte motorul, afacerile prosperă. Şi băncile îşi freacă mâinile în aşteptarea scadenţei, şi cârciumile se deschid una după alta, toată lumea rulează bani.

Mai ales proprietarii de imobile în zonele cele mai vânate. Care fac acum nişte câştiguri fantastice prin comparaţie cu liniştea de acum 10 ani. Ce-i drept, cred că, în cei >100 de ani pe care îi au multe imobile, nu au avut parte niciodată de un asemenea grad de uzură. Nu mă pricep, dar intuiţia îmi spune că trebuie să existe o urmare la traficul uman crescut şi la folosirea propriu-zise a instalaţiilor – şi mai ales folosirea în stil „chiriaş”, care chiriaş nu va avea niciodată aceleaşi sentimente de grijă şi de afecţiune ca proprietarul faţă de locuinţă (şi asta o zice o proprietăreasă😉 ). Plus deschiderea câte unei cârciumi/ unui magazin/ unei şaormării la fiecare geam de la parter…

Care magazine/ restaurante/ cluburi/ baruri/ şaormării se înmulţesc şi ele ca ciupercile după ploaie, semn că le merge bine. Nici n-ar avea cum altfel, că şi turismul prosperă de pe urma prietenilor şi neamurilor venite în vizită la studenţi. Sigur, or veni neamuri în vizită şi la imigranţii muncitori în construcţii, dar ăia sigur nu mănâncă la restaurant, nu fac shopping la designeri, şi sigur nu stau la hostel. Ca dovadă, de altfel, creşterea numărului (şi uşor şi a preţurilor) de hosteluri şi hoteluri pentru clasa mijlocie.

Ah da, şi să nu uităm de dizlocuirea localnicilor. Din case, locuri de muncă, locuri la grădiniţe, locuri la universităţi, locuri de parcare, locuri de orice. Loc, loc, loc – nicăieri nu-i loc. Mai apar, din când în când, proteste sporadice pe tema asta – mai ales în legătură cu creşterea „din pix” a chiriilor, numai pe baza cererii în creştere.

Să intrăm şi-n analiza secundară, a efectelor în politică, în limbă, în raporturi sociale?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s