Credeam ca pozele cu case albe si geamuri albastre, cu carari de marmura sclipitoare si ghivece cu arbusti infloriti de smochin/ rodii/ migdal la usa casei… sunt numai in vederi si in spoturi publicitare pentru turisti. Si credeam ca marea cu apa limpede de-ti vezi umbra pe fundul nisipos… e tot material de export, eventual mai raspandit prin Bora Bora. Ei bine: despre Grecia nu stiam mare lucru in afara de ce stie orice om de rand de pe la scoala si din cultura generala. Soare, Acropolis, Corfu.

Ei bine, acuma stau pe o insula, cum ziceam. Tinos. In Ciclade. Acolo unde peste tot sunt casele alb cu albastru, ca-n poze. Cu marea cristalina, ca-n poze. Muntoase, ca-n poze.

Stau intr-un sat de fosti pescari si mineri (marmura). Ysternia ii zice. 80 de locuitori in varf de sezon. 40-50 iarna. Un magazin deschis doar seara, tinut de un fost marinar, care stie de Constanta, Mangalia, Braila si Galati. Iar magazinul e aprovizionat de un magar. Stam, toti cei 18 voluntari, impartiti in 2 case: una e veche, traditionala, cu terasa si racoare inauntru. Celalalt loc de cazare e fostul dispensar al satului. Dat fiind ca insula e muntoasa si abrupta, fiecare casa are priveliste de 5 stele direct peste Marea Egee. Si in zare peste insulele invecinate. O sa incerc sa urc poze cat de curand si in Foarfegraf. Satul, cum ziceam, e doar o imbarligatura de stradute de marmura printre case racoroase, albe, cu ghivece de arbusti infloriti la usa. Are, in schimb, cateva piete, o biserica mare, si o taverna.

Asa mic cum e, tot e impartit in 2: cam un sfert e fix pe malul apei – insa restul ce mai e important, (biserica, dispensar, etc) sunt sus, la mai bine de o ora de urcat pe jos. De fapt de-aia suntem aici: pentru ca vechea carare care lega cele doua parti e cam paraginita. Si nu prea ai cum sa ajungi de sus pana jos fara masina. Si nu toata lumea are masina. Iar daca o iei pe jos prin drumul asfaltat iti ia vreo 2 ore de urcat minim. Asa ca na: dam cu sapa, cu grebla, cu coasa, cu dalta – ca sa punem la punct drumul. Noi, locuind sus, avansam cate putin inspre malul apei, si dupa cele 3 ore de munca pe zi (pe la 12) continuam pe carare pana la plaja si ne aruncam in apa. „Primarul” e suficient de simpatic incat sa ne care in remorca pana sus dupa ce am facut baie, ca sa ajungem la masa de pranz. Simpatic poate si pentru ca e propitarul singurei taverne, careia ii facem consumatie in fiecare seara. Dup-aia, de pe la 6, cand se mai ostoieste caldura, lucram la restaurarea unor monumente/ locuri din sat. O sa povestesc cu alta ocazie.

Iar seara stam si ne uitam la stele si palavragim. Avem rusi, spanioli, olandezi, coreeni, taiwanezi, greci, sirbi si francezi. Deci schimb de experienta la greu, mai ales in materie de drinking games.

Ce sa zic? Totul e un exces de culoare, de gust si de bine. Frappe-ul e o religie in sine, bautul cafelei in general. Satenii ne aprovizioneaza cu legume, fructe, si cam in fiecare zi trece cineva pe aici sa ne lase o prajitura. Rosiile, maslinele, castravetii, pepenii, pestii, branza feta, painea, mierea, iaurtul – toate sunt locale, si toate au un gust de nu-ti mai trebuie nimic in viata. Caldura e foarte suportabila, pentru ca e un vant placut si continuu. De la stil de viata sanatos (cu mancare ca lumea, aer curat si efort fizic), toata lumea e vesela si deschisa, nu pierdem noptile, s-a creat deja un spirit de echipa – pana acuma, cum sa zic?, e asa cum trebuie sa fie.

Ma uit la balconul de langa mine si ma trage ata la un frappe pana se coace mancarea in cuptor (astazi mi-a venit randul sa raman acasa sa pregatesc de mancare pentru restul si sa fac curat). Bine, nu-s singura, suntem mereu cate trei oameni acasa. Atata-i ca no: mi-am pierdut inspiratia, si sincer nu mai vad care-i marea chestie cu internetul si la ce foloseste. O sa mai scriu cat de curand, cand o sa mai am ceva de povestit (cel mai probabil despre oameni). Pana atuinci pazea Foarfegraful, ca o sa vina in curand.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s