Lectura de weekend (XI)

Hai să ne întoarcem la partea cu cititul, dacă tot suntem la rubrica de lectură. În episodul XI: iată că s-au găsit rușii să vină și ei cu rezultatele proprii în ceea ce privește schimbările climatice. Recte, încălzirea globală. Textul e trecut prin Google Translate, deci unele propoziții sună neomenește – dar ideea se înțelege.

S-au pus ei la un loc, doctori în matematică și fizică de pe la institutul de fizică nucleară, și le-a dat că… nici vorbă!, planeta nu se încălzește – ba dimpotrivă, se răcește! Măi să fie, zic…

Nu știu de ce, dar cercetările rusești, pe cât de solide și pline de autoritate sunt în domenii neutre dpdv politic (și o zic cu toată stima, nu cu sarcasm), pe atât sunt de susceptibile de bullshit în domenii cu tangențe politice. Cum ar fi ăsta. Știm stilul, știm abilitatea de a vrăji publicul neavizat, știm metoda de a jongla cu cifre scoase din buzunar, știm și stilul de a arăta fațeta convenabilă scoasă prin hocus-pocus din argumente, de altfel, solide. Am mai văzut de-astea. Sunt chestii pe care ei le stăpânesc mai bine decât orice altă nație, și le aplică atunci când le convine. Ca acuma. Pentru că e foarte înțelept să fii acoperit cu patalamaua în buzunar când iei o decizie de politică internațională. Poate n-ai chef să te bagi în comerțul cu certificate de emisii, poate n-ai chef să semezi vreun acord internațional de eficientizare energetică, sau poate pur și simplu n-ai chef de mofturile din Protocolul de la Kyoto, care urmează să fie reînnoit acuma la sfârșitul lui 2012 în Qatar. Că e greu, și trebuie să te străduiești prea tare pentru chestiile astea, care ție de fapt îți stau în drum. Și atunci ce faci? Că doar nu-i frumos să zici că n-ai chef. Mai bine bagi la înaintare un rezultat de-ăsta, și zici că nah, noi nu vedem necesar vreun acord pe teme climatice, pentru că etc.

E amuzant de observat cât de abil se înlocuiește conceptul de „schimbări climatice” cu cel de „încălzire globală” – de parcă ar fi unul și același lucru. Și cât de repede se ajunge la argumente irefutabile, cu periodicitatea mișcărilor planetare și cu praful cosmic. Înduioșător. A, iar la sfârșit mi s-a topit inima de nostalgie, văzând ca sursă ITAR-TASS – de când nu mai dă presa românească știri de pe sursa ITAR-TASS? Înainte numai asta auzeam – pe vremuri nu existau nici Reuters nici Mediafax sau alte bălării de-astea…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s