După cum apucasem să promit pe aici, ieri am fost și-am văzut, iar acuma e momentul să fac o dare de seamă. Și sunt într-o dispoziție foarte criticatoare, așa că o să prezint totul foarte debalansat – ce să fac?

În primul și-n primul rând: n-am putut să trec cu vederea excesul de zel de la intrare. Unde toată lumea a fost percheziționată pe îndelete și obligată să treacă printr-un scanner nefuncțional [dar pe care bodyguarzii îl tratau ca și cum ar fi fost]. ȘI!, mi s-a reținut brelocul… Chestie care m-a lăsat perplexă, pentru că nu mi s-a mai întâmplat niciodată, nici în cazuri în care eram sigură că va fi motiv de comentariu – gen aeroporturi sovietice sau întâlniri cu oameni de stat germani. Ca să lămuresc problema: brelocul meu e un micro-multifuncțional elvețian cu forfecuță, pilă, lamă și deschizător de bere. În total mai scurt decât o cheie

Așa. Trecând de cerberii de la intrare, în așteptarea sosirii președintelui, mi-am făcut de lucru cu niște pliante turistice puse acolo strategic. Descrierea posibilităților de aventură cu rafting și bicicleta pe Valea Oltului, spre exemplu. Sau, alt pliant, opțiuni de drumeții prin munții Patriei. Ambele pliante laudă și bagă în față „pădurile virgine” și „natura nealterată”și „codrii seculari” de-am văzut negru în fața ochilor. Știu de unde am venit, și știu care e rețeta succesului în zona mea de baștină. Ca peste tot pe unde există vrun petic împădurit. Dar na, la vestici dă bine să ne dăm păsători față de bogățiile țării. Mă rog, trecând peste asta: bre, cineva să facă un pustiu de bine și să angajeze la MAE un student cu cunoștințe de Corel/ Photoshop. Serios că mă zgârie pe ochi să văd pe toate broșurile de prezentare același Times New Roman obosit, aceleași poze „de export” din manualele comuniste, aceleași texte de lemn care laudă pompos fără să transmită nimic… Uof.

Așa. Trecând la subiectul discuției: Băsescu a venit la pupitru, a făcut un raport scurt despre de ce-a venit și ce-a realizat în vizita sa, iar dup-aia a făcut o dare de seamă din perspectivă oficală despre „situația din țară”. Cu un scurt fitil de auto-laudă, cum că el preferă să-și asume costul politic al măsurilor nepopulare. Mno. 15 minute în total. N-am prea găsit mare lucru relatat despre vizita asta prin presa românească – cu toate că tipul a menționat de 2 ori că a fost cea mai importantă vizită din istoria recentă. Ceea ce, în limbaj diplomatic, e echivalent cu „o-ho!”. Tot prin presă zice că discuțiile ar fi luat-o în direcția sectorului energetic și al transportului feroviar. La „darea de seamă” nu s-a menționat nimic despre sectorul feroviar, în schimb foarte concret și la obiect despre sectorul energetic, care „trebuie modernizat”, mai ales termocentralele. Ceea ce, în interpretare proprie, înseamnă că deja există planuri iar actorii sunt stabiliți – că altfel… tot așa de bine putea să vorbească și despre turism sau despre industria laptelui. Erm, îmi dau seama că declarația asta are o grămadă de dedesubturi, nu mă prind care sunt, dar în mod sigur sunt foarte curioasă să urmăresc mișcările din sector în viitorul apropiat. Cine pe cine privatizează, zic.

Eh, și-n final nu se putea să nu se încheie totul în stil balcanic, așa, fără niciun Dumnezeu. Că mai avea omu’ 20 de minute timp de stat la povești, și răspuns la întrebări din public. Dacă avea cineva impresia că în timpul discursului publicul a stat pe scaune să asculte – ei bine, nu, am fost cu toții o gloată stătătoare în picioare în semicerc în fața pupitrului, care gloată la sfârșit s-a năpustit pe om, făcând o înghesuială de nedescris în jurul lui. Cei care aveau vreo întrebare și-au făcut loc cu coatele până în față, dar nici pomeneală să poți auzi ce întrebau sau ce li se răspundea. Deci niciun fel de discuție civilizată, sub nicio formă. Am zis „fără niciun Dumnezeu”? Pardon, PS Pătrunjel s-a prezentat cu adjunctul, au oferit președintelui un plic, iar toată protipendada a căutat să fie văzută schimbând câteva politețuri cuvioase cu ei.

Eh, măcar mâncarea de dup-aia a fost bună. Am scăpat de eternii covrigi cu sare.

4 gânduri despre “Live Event (II)

      1. Auziți, vouă nu vi se pare că, dacă mă văduveau de-a binelea de breloc, aș fi scris articolul ăsta într-o cu totul altă notă, cu alt vocabular, și cu alt subiect principal?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s