Restanţa 1

(Restanţa 2 vine cu altă ocazie)

A 9-a conferință a consiliului pentru dezvoltare durabilă

Sustenabilitatea într-o lume aflată în schimbare – poziția Germaniei.

23 Noiembrie 2009, Berliner Congress Center (BCC)

Program:

08:15 – Înregistrarea participanților și cafeaua de bun venit

09:00 – Cuvântul de deschidere, dl. Günther Bachmann, secretarul general al consiliului pentru dezvoltare sustenabilă

09:15 – Strategia de dezvoltare sustenabilă în Germania. Concluziile din peer review [evaluarea de către experți internaționali], dl. Björn Stingson, președintele World Business Council for Susteinable Development [WBCSD] și conducătorul peer review-ului

09:45 – Căi de ieșire din seră – Towards a low carbon society, Björn Stingson, Pekka Haavisto [MdP, fost ministru al mediului în Finlanda], Jennifer Morgan [Third Generation Environmentalism (3GE)], Prof. Dr. Klaus Töpfer [reprezentantul în Germania al Consiliului pentru Dezvoltare Durabilă], Moderator: Dr. Melinda Crane, jurnalist

10:45 – Pauză

11:15 – Forumuri tematice paralele

12:45 – Pauză de prânz

14:10 – Mission Sustainability – de la proiect local până la politică, Moderator: Markus Heidmeier, Kooperative Berlin

15:00 – Cuvânt de întâmpinare al cancelarului Germaniei, dl. Volker Hauff, președintele Consiliului pentru dezvoltare sustenabilă.

15:10 – Strategia de sustenabilitate a Guvernului Germaniei, cancelarul german Dr. Angela Merkel

16:00 – Pauză

16:30 – Premierea rapoartelor de sustenabilitate pe 2009. Moderator: Dr. Melinda Crane, jurnalist

17:30 – Încheiere

Din motive care nu au ținut neapărat de voința mea [adică am stat la coadă] am ajuns la BCC abia după 11, la fix cât să prind discuțiile de la forumul la care mă înscrisesem: „De câtă bunăstare avem nevoie?„. La dezbatere au participat

- Dr. Daniel Dahm, om de știință, Consultant und BMW Foundation Fellow for Responsible Leadership

- Werner Landwehr, președintele GLS Bank Berlin

- Dr. Christoph Votava, Humanistic Marketing & Design Management de la Universitatea Boras [Suedia], coproprietar al firmei de consultanță Realise Strategic Consultants

- Dr. Angelika Zahrnt, Membru al Consiliului pentru dezvoltare sustenabilă, președinte de onoare al Uniunii pentru mediu și protecția naturii în Germania [BUND]

Moderator: Dr. Melinda Crane, jurnalist

Am reținut câteva idei interesante aici:

– a doua generație de marketing: deplasarea de la cel orientat pe ofertă [din prezent], la cel orientat pe nevoi.

– propunerea de a pune la loc vizibil a amprentei de CO2 pe produse

– planurile de creștere a shareholder value în Germania [prin lege]

– „piața” proiectelor sustenabile este departe de a fi saturată, încă există mai mult potențial de investiție decât proiecte

– admiterea că luarea PIB/ cap de locuitor ca indicator de bunăstare este o perspectivă învechită, mai nou în Franța și în Germania rapoartele pe 2009 vor conține și alți indicatori.

În cadrul „Mission Sustainability” s-au prezentat câteva proiecte germane în domeniu: o companie de IT cu o strategie originală, o creatoare de modă cu atelierele prin America de Sud, Asia și Africa, un scurt-metraj de conștientizare, precum și o organizație de integrare a persoanelor cu dizabilități.

Și în cele din urmă a venit și momentul pe care îl aștepta toată lumea, discursul în care Angela Merkel face darea de seamă oficială a strategiei de sustenabilitate a Germaniei. Discurs care în mod previzibil urma să conțină multe referiri la ce-o să fie la Copenhaga, așa că era așteptat cu maxim interes.

Acuma hai să împărțim problema în două:

1) Discursul în sine.

Un discurs diplomatic, care a atins toate temele pe care se așteptau oamenii să le atingă. A insistat asupra importanței conferinței de la Copenhaga, a prezentat lista de obiective cu care guvernul german o trimite acolo, a trecut în revistă planurile noului cabinet [și a punctat la fiecare din ele de ce e sustenabil], și a făcut apel la rațiune privind posibilitățile fizice ale realizării unor idealuri. Referirile la proiectele interne și la reformele în curs s-au făcut pe tonul potrivit, referirile la Obama s-au făcut în cheia cea mai potrivită, ba chiar și referirile la parteneriatul cu Franța au fost curate și ireproșabile.

2) Persoana Angela Merkel.

A fost prima dată când am văzut un președinte de țară live [mă rog, tehnic vorbind, e cancelar], prima oară când am asistat la un discurs prezidențial live, și mai ales s-a întâmplat să privesc pupitrul din rândul 5, așa că mi s-a părut mai impotant să urmăresc modul de exprimare, atitudinea, punerea problemei, reacțiile, etc – și mai puțin conținutul celor spuse. Să nu uităm totuși că discursul e făcut de cei angajați să o facă.

Ce să zic? Vin dintr-un loc unde să-l crezi pe cuvânt pe un politician face din tine fraierul clasei. Deci cu toată bunăvoința, nu am cum să renunț la filtrele critice cu care sunt dotată. Și totuși, în final și per total a reușit să mă cucerească. Am apreciat mai ales faptul că în 50 de minute s-a uitat de maxim 4 ori în foi și a vorbit coerent, logic, clar și cu prestanță. Nu s-a ferit să gesticuleze atunci când a fost nevoie să explice vizual o diferență de mărime. A făcut și o remarcă spontană și realmente amuzantă despre un bebeluș care nu mai termina cu urletele pe undeva prin spate. A evitat exprimări pompieristice gen „Trebuie, cu orice preț, să…”, n-a fost nici urmă de demagogie. Am spus că a avut un discurs logic și coerent, și mi-a plăcut foarte mult că după ce a terminat de expus și de argumentat obiectivele cu care se pornește la Copenhaga – a spus clar și răspicat „Deci în concluzie ACESTEA sunt punctele pe care o să le susțin”. Chestii mărunte și importante, na. Ca un profesor de-ăla bun, care dă încolo manualul și explică din trei propoziții esențialul. Mă rog, ar mai fi multe amănunte, însă nu vreau să transform această postare într-o apologie a lui Angela Merkel.

După discursul prezidențial am considerat că am atins cele două puncte de interes pentru care venisem, și cum somnul îmi dădea târcoale [îl fentasem cu o noapte înainte, am mai zis de ce] – am declarat obiectivele îndeplinite și am plecat acasă.