Ah, una din preferatele mele, de care aproape am uitat:

Unele mari companii își controlează angajații la sânge – și asta la propriu. Analizele de sânge fac parte din rutina supravegherii angajaților de la Daimler, Beiersdorf, Bayer, Telekom, după cum aflăm din Der Spiegel – iar printre ele și așa-numitul tox-screen, care te caută de droguri. Canabis, cocaină, heroină, speed și somnifere de exemplu.

Acuma… părerea mea pe tema asta nu e greu de ghicit, așa că nu insist. Întrebarea care răsare este însă CUM au reușit să impună așa ceva? Care sunt argumentele raționale și fundamentate care au făcut asta posibil? Că puțină logică și bun simț ne spun că vor fi întotdeauna N teste și N+1 feluri de droguri. Cine își dorește musai un „trip” poate să-l obțină pe orice căi care ocolesc substanțele astea cunoscute, de mainstream. Ciuperci mexicane, cactuși americani, salvie băștinașă, praz uscat, sau orice combinație dintre o bere și antitusive – sunt sigură că undeva există un colț în care mâna lungă a controalelor nu ajunge. Asta pe de o parte.
Pe de altă parte, o regulă, ca să funcționeze, trebuie să fie și acceptată. Probabil că a stârnit ceva mirare și întrebări ideea asta atunci când a apărut, însă la urma urmei… când n-ai nimic de ascuns, îi lași să-ți cotrobăie și prin vene, dacă asta îi face fericiți.

Deci?

Avem un control care 1) nu acoperă 100% problema, așadar e ineficient; și 2) nu a convins pe majoritatea celor implicați de necesitatea lui, deci e dispensabil. De ce se mai aplică?

Mie una îmi seamănă cu una din inițiativele alea de mai apar din când în când la oamenii care nu știu ce să mai scornească pentru a-și justifica postul și salariul. Și mai seamănă și cu reglementările alea care apar în peisaj suspect de rapid, fără discuții serioase în prealabil – semn că acel cineva care dorește să-și justifice postul are și multă putere de convingere. Cum e în cazul scoaterii de pe piață a becurilor incandescente.
Lăsând la o parte problemele de etică și de drept din această privință, și fără să amestec aici atitudinea personală, rămân doar logica și bunul simț care duc la întrebarea: cum a ajuns să se aplice un control ineficient, dispensabil, și insuficient fundamentat? Întreb așa, din curiozitate pur științifică.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s