Am mai zis pe aici pe undeva că până la școală fac un drum destul de lung, cea mai directă rută presupunând 15 min + 30 min + 10 min, plus așteptatul din stații. Nu mă plâng, trăiască DER SPIEGEL.

Ei bine, stația la care fac eu a doua schimbare e una de unde foarte mulți studenți iau metroul către FU, la fiecare 5 min se umple stația de lume, și se vede că 99% sunt studenți. Restul profi. No și cum se vine de la tramvai și se coboară la metrou, la intrarea pe peron ie un cerșetor cu jumătate de normă – vine la muncă numai când i se năzare – și care cântă fie la acordeon fie la vioară – tot după cum i se năzare. De regulă cântă de-astea de dor și jale, piese culte sau din popor, nota generală a repertoriului se potrivește însă foarte bine cu vremea predominantă de aici. Dar are și el o plăcere în viață: când coboară detașamentul de studenți din tramvai și încep toți de la depărtare să alerge către metroul care deja a sosit în stație – fix atunci îl apucă și pe el să bage o polcă, un csardas, numai de-astea săltărețe. Nu știu dacă alergătura noastră îl inspiră pe el, sau dimpotrivă, schimbă placa tocmai ca să ne impulsioneze să o luăm la picior mai cu talent – ce-i sigur e că îi face plăcere. Se vede pe fața lui.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s