Dintre micile amănunte care condimentează viața de aici

Am mai zis pe aici pe undeva că până la școală fac un drum destul de lung, cea mai directă rută presupunând 15 min + 30 min + 10 min, plus așteptatul din stații. Nu mă plâng, trăiască DER SPIEGEL.

Ei bine, stația la care fac eu a doua schimbare e una de unde foarte mulți studenți iau metroul către FU, la fiecare 5 min se umple stația de lume, și se vede că 99% sunt studenți. Restul profi. No și cum se vine de la tramvai și se coboară la metrou, la intrarea pe peron ie un cerșetor cu jumătate de normă – vine la muncă numai când i se năzare – și care cântă fie la acordeon fie la vioară – tot după cum i se năzare. De regulă cântă de-astea de dor și jale, piese culte sau din popor, nota generală a repertoriului se potrivește însă foarte bine cu vremea predominantă de aici. Dar are și el o plăcere în viață: când coboară detașamentul de studenți din tramvai și încep toți de la depărtare să alerge către metroul care deja a sosit în stație – fix atunci îl apucă și pe el să bage o polcă, un csardas, numai de-astea săltărețe. Nu știu dacă alergătura noastră îl inspiră pe el, sau dimpotrivă, schimbă placa tocmai ca să ne impulsioneze să o luăm la picior mai cu talent – ce-i sigur e că îi face plăcere. Se vede pe fața lui.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s