Ritmuri orientale vs ritmuri de manele

Băi, mie mi se pare nedrept ca muzica orientală să fie băgată în aceeași oală cu manelele atunci când vine vorba de judecat oamenii după muzici. În primul rând să stabilim de ce nu ne plac manelele:
melodia. Melodia e simpluță, valoarea compozițională e nesemnificativă. Dar asta nu e relevant, pentru că dacă ne uităm puțin în playlist-urile personale [care nu conțin manele] se găsesc suficiente piese de aceeași valoare artistică. Să nu ne măgulim deci, nimeni nu ascultă numai Wagner.
versurile. Compuse pe genunchi, rime de rahat, valoare literară zero. Dar nici asta nu e relevant, pentru că dacă e să ne uităm tot în playlist-urile personale, poate nu-s toate la fel de nulități, însă cu greu găsim ceva peste mediocru.
atitudinea. Arogantă și superioară, cu referire permanentă la bani, valoare, femei, mașini și dușmani. Dar nici chiar asta nu e relevant, dacă privim lirismul hip-hop-ului american, care fix tot despre asta vorbește. Dar în mod bizar hip-hop-ul este acceptat în cercurile anti-manele – probabil de la faptul că e în engleză.

Deci ce rămâne?
Păi dincolo de astea, pe mine una mă dezgustă acea slinoșenie nedefinită care se prelinge pe chipurile soliștilor, mă dezgustă rânjetul lor tâmp; IQ-ul din două cifre li se citește din priviri, iar concepția lor despre viață e de undeva din Evul Mediu. Deci nu găsesc nimic plăcut în a-i asculta, a-i urmări la TV sau a merge la concertele lor. Iar oamenii care o fac îmi ridică multe semne de întrebare, nu vreau nici să am de-a face cu ei, și nici nu vreau ca alții să mă asocieze cu acest grup. Drept urmare politica e foarte clară în acest sens, fără neclarități: nu și gata. Și sunt destul de convinsă că ăsta e argumentul nr. 1 pentru majoritatea dintre noi – nu valoarea muzicii sau a versurilor.

Dar revenind la treaba cu muzica orientală: am văzut că în comunitățile exclusiviste de rockeri sau de houseri, dacă zici că tolerezi muzică balcanică sau orientală se uită la tine de sus. „Aha deci! Te dai de-al nostru, dar de fapt porți germenii manelei în tine! Te-am prins!”
A-hem.
Dacă am în playlist câteva piese din folclorul de arab sau balcanic, asta nu mă face mai puțin anti-manelistă. Și acuma sincer: într-un local de muzică orientală aș rezista mai bine de o oră înainte să ma doară capul. Într-un club de house – mai mult ca sigur nu. Și asta nu o spun din aversiune față de tehno, ci din experiență; n-am nimic cu house-ul.

Poate că dacă manelele ar fi cântate de oameni mai spălați și mai educați altfel ar sta treburile – dar până una alta nu e vina nimănui că niște unii se inspiră din muzica tradițională a altor popoare iar rezultatul e prost.

Anunțuri

Un gând despre „Ritmuri orientale vs ritmuri de manele

  1. Am intrat o data intr-un magazin de haine si era muzica house din aia brutala data la maxim ( cred ca se simteau vanzatorii acasa, ca nu se putea auzi om cu persoana, si mai si era miros de parfum de masina)incat am intrat, am facut un pas, si m-am napustit inapoi spre usa. A fost exact ca faza aia din desene animate, cand rage un leu in fata unuia mai pricajit si aproape ca-l doboara la pamant.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s