No bun, şi după ce m-am trezit de-a binelea, am realizat că mai am un drum de făcut, şi anume până în Obor. Asta se numeşte la mine “ieşit în lume”, că merg cu tramvaiul, deci garantat am ce povesti de fiecare dată când mă întorc
Şi da, de data asta am fost martoră la o chestie cu totul extraordinară şi senzaţională.
Stăteam în staţia lui 36, aşteptam mijlocul de transport ca să mă întorc acasă, şi îmi luasem o merdenea de la patiseria din staţie, că ştiam că am de aşteptat o vreme [36-le este o pasăre rară în traficul bucureştean]. Şi nici n-am apucat să termin merdeneaua, că dintr-o dată s-a auzit o hărmălaie bruscă, peste muzica din căşti. M-am întors la timp ca să văd două tipe care se trăgeau de păr şi îşi cărau la pumni de mama focului fix în faţa tejghelei patiseriei. Una din ele ţinea o brânzoaică în mână, am remarcat. Trebuie să mărturisesc că nu am mai văzut niciodata două tipe care să se bată în direct, aşa că peisajul m-a cam furat. Până să mă dezmeticesc, de nicăieri au răsărit vreo 20 de inşi care căscau gura. Puteam să jur că în urmă cu 1 minut abia dacă treceau 5 oameni pe-acolo. La o a doua privire, toţi cei 20 de inşi erau bărbaţi Între 30 şi 40 de ani, pătura de jos, cu sacoşele în mână, şi cu un zâmbet răutăcios pe faţă. Drept pentru care m-am mai uitat o dată la cele două cucoane care se scărmănau reciproc în continuare, şi mi-am dat seama că una din ele era o blondina înaltă şi slabă, care probabil la ea în cartier e considerată “bună”. Cealaltă era o individă mai în vârstă, dar care posibil să fi fost şi ea “bună” la viaţa ei, în cartierul ei. Aha, deci aşa se explică audienţa Ştiam dinainte că divergenţele între 2 femei nu prea sunt luate în serios de bărbaţi, dar o ştiam numai la nivel teoretic. E, acuma am văzut live. Cea mai tare confirmare fiind că nici unul din privitori nu s-a băgat să le despartă – nici măcar cu vorba…:) Dar asta a fost abia introducerea. Faptele s-au precipitat, una din tipe s-a împiedicat de un cărucior cu zarzavaturi, cealaltă a înjurat, şi în secunda doi unul din indivizii din public a strigat ceva asemănător cu “Hăi! … Hăi!… Poliţia!”.
Bă nene
Nici nu am apucat să îmi întorc privirea să-l identific pe ăla care a strigat asta, şi o dubiţă de poliţie deja oprea în faţa noastră, pe trotuar. Phoai ce promptitudine pe capul Poliţiei Române, nu-ţi vine să crezi! Să mă ciupească cineva, că poate visez! Evident, până să coboare poliţaii din dubiţă, s-au mai adunat minim 5 gură-cască ) Deja devenea distractiv, mi-am oprit player-ul. “Ce se întâmplă aici?”, “Actele la control!”, etc – “Uitaţi, domnule poliţist, ce mi-a făcut nenorocita!”, etc. Ce-i drept, acuma, că nu se mai mişcau atâta, am putut să le disting feţele şi erau amândouă cu începuturi roşii de vânătăi pe toată faţa, şi cu zgârieturi destul de multe. Ceva îmi zice că n-or să iasă din casă vreo săptămână de-acu încolo. “Haideţi să scrieţi declaraţie!”, “Păi e posibil aşa ceva?”, etc – vine morala autorităţilor. Când au văzut tipele că poliţiştii s-au hărnicit, au lăsat-o mai moale şi “Gata, ne-am împăcat, nu s-a întâmplat nimic”. Ţi-ai găsit. Amândoi poliţaii ţineau morţiş să le bage în dubiţă, să le ducă la secţie şi să le ia declaraţia. Blondina aia mai tânără cică “Eu sunt avocat! [a-ha! gotcha!] Sun imediat la Parchet!” – dar nu a impresionat pe nimeni cu asta. Nu-mi dau seama cât a durat tot episodul ăsta [mie mi s-a părut că 1-2 minute, în total], dar a apărut 36-le, aşa că a trebuit să-mi fac loc cu coatele să ajung în tramvai, şi-am plecat. Nu ţineam neapărat să văd până la capăt episodul, dar nu strica dacă mai întârzia vreo 2-3 minute [fix acuma şi-a gasit şi el să vină mai repede :-w]. Oricum, cât a mai stat tramvaiul în staţie, am mai apucat să văd că pe una din tipe aproape că o băgaseră în maşină, iar cealaltă a încercat s-o şteargă, dar un poliţist dibace a fost pe fază şi a acţionat prompt, din 2 salturi a prins-o şi-a început s-o tragă către maşină. Poate primeşte felicitările şefului pentru asta. Să aibă cu ce se lăuda la nevastă acasă… Celălalt nota ceva pe o foaie şi tot transmitea ceva prin staţie.
Ok. Is it me?, sau poliţaii ăia chiar erau într-o zi cu exces de zel? Na, faptul că au acţionat şi că le-au luat la întrebări pe tipele alea independent de faptul că e 8 martie [or other bullshit] este bun. Faptul că le-au despărţit repede şi le-au cerut să se legitimeze mai întâi, iarăşi e bun. Ok, dar de aici şi până la a ţipa la ele ca la nişte găinari prinşi în flagrant, cu “hai la secţie”, cu tras de mână şi împins în maşină – nu e cam peste măsură? Nu era de ajuns dacă le despărţea şi le trimitea pe fiecare în treaba ei? Sau ok, le ameninţa cu secţia şi cu tot restu, dar în momentul când amândouă au zis că “ok, gata, ne-am împăcat” ar fi fost civilizat din partea lor măcar să coboare tonul. Înţeleg că zona Obor [şi mai ales colţul ăla] e o zonă foarte pestriţă, unde na, trebuie să intervii indiferent dacă-ţi place sau nu. But still
Iar promptitudinea aia a intervenţiei mi s-a părut foaaaarte ciudată. Adică singura explicaţie pe care o găsesc e că stăteau tupilaţi undeva după un colţ şi pândeau zona. Că-n rest putea să strige ăla “Hăi! … Hăi!… Poliţia!” şi de 10 ori, că tot nu venea nici dracu.
În fine. Eu am rămas cu un flash foarte amuzant pe retină din toată povestea asta ) Că în momentul când m-am întors şi am văzut că se bat două tipe – aia care era mai în vârstă o tot trăgea de cap şi de gât pe aia mai tânără [nu ştiu cum reuşea, că totuşi se ţinea de brânzoaica aia cu o mână], iar aia mai tânără, fiind vopsită cu un blond din ăla ieftin, avea părul ca o păpuşă de plastic – şi mai fiind şi slabă, la o primă vedere nu vedeai decât că o femeie se ambiţionează să-i deşurubeze capul unei păpuşi. Comic de numa peisajul )
Şi, goddamn, tot nu am reuşit să aflu de ce au început să se bată )
Fiind la tejgheaua patiseriei, mă gândesc că ori de la un rest de 50 de bani, ori de la cine a fost prima la coadă )
0 Răspunsuri to “De week-end si de 8 martie”